Încep prin a repeta lucruri scrise sau spuse de multe ori pînă acum și binecunoscute de majoritatea actorilor: auditul sistemelor informaționale inclusiv auditul securității acestor sisteme nu se referă la completarea unor liste de verificare sau generarea de documente pentru a trece inspecțiile statului sau auditurile de la terți. Auditul securității informațiilor este vehiculul principal…
Într-o discuție sinceră despre ”riscuri IT” ar trebui să recunoaștem următoarea situație: dacă nu ar exista cerințe de conformitate, o mare parte din ”riscurile IT” nu vor fi luate în calcul de responsabilii cu ”guvernarea”. Acest lucru se întîmplă din cauza percepției: riscurile IT nu sînt percepute ca riscuri operaționale. Dacă lucrurile ar sta diferit…
Întîmplarea cu ransomware-ul de la furnizorul de aplicație pentru o parte din spitalele din România este un ”exemplu-școală” în orice curs de management al securității informațiilor: responsabilitatea comună, furnizor-client! Cu riscul de a fi etichetat drept cinic: dacă după această întîmplare se învață și altceva decît ”contracte de externalizare/consultanță” atunci este foarte bine că s-a…
Acum aproape 10 ani scriam ”O pledoarie pentru o abordare corectă a auditului”. Ce s-a schimbat de atunci? Nu prea multe. Încă se pasează resonsabilitatea asigurării securității informațiilor către auditor și nu către management. Încă percepția este că auditorul este fie un ”procuror” („taie și spînzură„) fie ”Papa” (”vinde indulgențe). Încă nu s-a înțeles că…
Avertizare: urmează un text în care cuvîntul ”conformitate” va fi supărător de mult folosit. Acest text nu reprezintă opinii juridice. Pentru că nu există standarde profesionale de audit (=setul de concepte, principii directoare, proceduri şi metode pe baza cărora auditorul determină ansamblul etapelor şi procedurilor de verificare, care să permită atingerea obiectivului fixat) este firesc…
ADRIAN B. MUNTEANU 