“Relația” mea profesională cu ISACA este ca o dragoste focoasă. Am prins gustul la jumătatea anilor 1990. De atunci, dincolo de lucrurile ce ţin de meserie, am înţeles şi cum “trăieşte” ISACA. În primul rînd pe baza eticii și voluntariatului membrilor.

Plătim o taxă de membru la nivel internaţional, taxă însă care justifică pe deplin “value for money”. Cel puţin în cazul meu. De lucrul ăsta am devenit pe deplin convins în 2010 cînd am fost la EUROCACS. Filosofia este să dai şi tu ceva comunităţii, ori de cîte ori ai ocazia. Să împărtăşeşti din “cunoaştere” şi “experienţă” împreună cu cei din breasla ta. În afară de mulțumiri printr-o scrisoare de recunoaștere a meritelor, nu primești nimic. Nici un ban, nici o favoare. Faci pentru că vrei, pentru că aşa consideri tu. Nimic mai mult. Nu o faci pentru titluri în CV-uri sau glorie.

 “Business connection”? Cu siguranţă! Certificările şi apartenenţa la un corp profesional nu sînt doar pentru satisfacerea orgoliilor personale. Dar rolul ăsta este preluat de întîlnirile pe care le face/ar trebui să le facă Chapterul local. La acele întîlniri/prezentări se nasc idei, se pun la cale proiecte, “se bate palma”. Se “fac bani”. Cît se poate de transparent. “Valoarea” nu vine din licitații în care managerul de proiect trebuie să fie PMP, CISA, CISSP, COBIT, RMP…. (de exemplu). “Valoarea” asta va muri foarte curînd.

Pe la începutul anului mi s-a năzărit să mă apuc de traducerea unor materiale COBIT 5. Am mai făcut exercițiul acesta și cu versiunea 4.1, în 2010. Şi atunci, ca şi acum, voluntar am tradus cu cîţiva din studenţii minunaţi de la masterul de Sisteme Informaţionale pentru Afaceri din cadrul facultăţii unde predau. Revizia calităţii a fost  făcută, voluntar, de 5 colegi din chapter.  De astă dată însă proiectul a fost mai ambiţios: 4 manuale – cadrul general; procese catalizatoare; securitate; implementare.

Motivaţia? Dacă lumea IT-ului este familiarizată cu termenii şi sintagmelele limbii engleze – lingua franca, dacă în acest univers există o înţelegere comună asupra lucrurilor, nu acelaşi lucru se poate spune despre cei care vin din zona economicului. Iar COBIT 5 nu este despre IT. Este în primul rînd despre afacerile care se sprijină pe IT. Este non-tehnic, în cea mai mare parte a sa.

Cel de al doilea manual, COBIT 5 Procese catalizatoare aşteapată să fie pus online pe situl isaca. Mai durează doar cîteva zile. Ca şi în cazul primului manual, avem scăpări şi acum. O exprimare forţată ici, poate un dezacord dincolo… Sînt inerente cînd încerci să adaptezi. Mi le asum în numele întregii echipe. Noi, sau alţii, le vom/vor corecta într-o altă versiune. Vor urma celelalte două manuale pînă la sfîrșitul anului.

Îmi place să cred însă că, cei mulţi sau puţini care vor căuta răspunsuri la întrebările practice ce îi frămîntă și vor ajunge să citească COBIT, îl vor găsi util. Că vor regăsi în COBIT argumente care să le susțină punctul de vedere. De exemplu că nu poţi folosi probabilitățile în evaluarea riscului oricînd și oricum, ci: “Unde este posibil, include probabilităţile şi intervale de pierdere sau câştig, împreună cu nivelurile de încredere care să permită gestionarea echilibrului risc-randament ”.

Poate “lumea” îl va adopta pentru “valoarea” sa şi pentru că organizația are nevoie și nicidecum pentru că există un cîştig personal, individual…..