Ce trebuie să știe un CISA? (Partea a III a –Achiziția, dezvoltarea/proiectarea, implementarea sistemelor informaționale [Ciclul de viață al sistemelor])

  Cunoașterea și înțelegerea: studiu de fezabilitate, studiu de caz, TCO, ROI, management de proiect: organizarea unui proiect management de proiect: practici și instrumente (PMBOK, PRINCE2) managementul riscurilor proiectelor arhitectura datelor în diferite tipuri de aplicații (distribuite, web based, web services, etc) practici privind achiziția serviciilor analiza sistemelor informaționale obiectivele controlului pentru asigurarea completitudinii, acurateții, validității datelor în aplicații metodologii și instrumente pentru dezvoltarea sistemelor (structurată, OO, RAD etc) metodologii și practici de testare managementul configurațiilor și distribuțiilor sistemelor practici, tehnici și proceduri  de migrare a sistemelor, conversia datelor obiectivele reviziei postimplementare   (N.B. Fără linkuri. Trebuie citit cît mai mult din cărți. Și muncit concret în proiecte!)

Ce trebuie să știe un CISA? (Partea a II a–Guvernare IT)

 Cunoaştere şi înţelegere: ce înseamnă pentru o oganizaţie strategii, politici, standarde şi/sau proceduri operaţionale; ce cuprind acestea; care sînt cadrele de lucru în cazul guvernării IT (guvernarea IT este componentă a guvernării organizaţiei: OECD Principles of Corporate Governance ). În afară de COBIT a se vedea şi Board Briefing on IT Governance, 2nd Edition  , ISO/IEC 38500: Corporate Governance in ICT şi ITIL, ISO/IEC 20000, Microsoft Operation Framework) cunoaşterea proceselor pentru dezvoltarea, implementarea şi întreţinerea strategiilor, politicilor şi procedurilor IT (de exemplu, auditorul trebuie să ştie să analizeze responsabilităţile unui Steering Committee) managementul calităţii (ISO 9001 este un…

Percepţii şi detalii

  De cîte detalii avem nevoie pentru a compune imaginea corectă, pentru a înţelege contextul în care trebuie să lucrăm? După ce aflăm răspunsul la o astfel de întrebare putem obţine ceva ca în imaginea de mai jos (exemplul este pentru riscurile operaţionale din Basel II. M-am folosit şi de COBIT….):

Incertitudine și încredere (Nu există riscuri vs. Nu am perceput riscuri)

  Într-un post anterior  încercam să scot în evidență că există o variabilă pe care se întîmplă să o omitem atunci cînd discutăm despre riscuri: dimensiunea temporală. Pe 11 noiembrie am prezentat la evenimentul organizat de PRMIA la KPMG cum poate fi folosit COBIT în managementul riscurilor,  mai ales în cazul Regulamentului 18 BNR (și conexiunea cu Basel II în ceea ce priveşte aspectele operaţionale). Cu această ocazie am insistat mult pe triada percepţii-presupuneri-aşteptări (PPA). Am afirmat, cam abrupt ce-i drept, că prezumţia folosirii aceloraşi cifre/date de intrare în cadrul modelelor şi omiterea contextului în care modelul se aplică, nu va conduce la rezultate reale (dacă instituţiile bancare se supun acordului Basel II, de ce…

COBIT Control Practices: Guidance to Achieve Control Objective for Successful IT Governance, 2nd Edition

  În postul anterior aminteam despre practicile generale de control ce pot fi trecute prea uşor cu vederea. Ghidul ce dă titlul acestui post vine cu detalii însă. Practicile de control sînt prezentate ca acţiuni ce trebuie implementate: ce, de ce şi cum trebuie implementat fiecare obiectiv al controlului în relaţiei cu riscurile identificate. Am mai scris printr-un alt post că în COBIT, proiectarea şi implementarea controalelor reprezintă responsabilitatea IT (domeniul Achiziţie şi Implementare) cu excepţia celor de la nivelul aplicaţiilor. În acest caz intervine responsabilul de proces economic! El este cel care trebuie să identifice cerinţele funcţionale şi de control iar IT-ul le pune în practică. O ultimă menţiune: practicile din acest ghid nu sînt prescriptive! Este disponibil ca download…