1 ianuarie 2007 – România Aderă la UE.
Din această nouă postură, România trebuie să respecte aquisul comunitar care include și regulamentele, directivele și deciziile emise de instituțiile uniunii europene, ca acte cu putere obligatorie, precum și celelalte acte adoptate de instituțiile uniunii Europene, cum ar fi: declarații, rezoluții, strategii comune, acțiuni comune, poziții comune, concluzii, decizii-cadru, rezoluții și altele de acest fel.
8 decembrie 2008 – este adoptată DIRECTIVA 2008/114/CE A CONSILIULUI privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora.
Directiva definiște (printre altele):
- „infrastructură critică” înseamnă un element, un sistem sau o componentă a acestuia, aflat pe teritoriul statelor membre, care este esențial pentru menținerea funcțiilor societale vitale, a sănătății, siguranței, securității, bunăstării sociale sau economice a persoanelor, și a căror perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ într-un stat membru ca urmare a incapacității de a menține respectivele funcții;
- „infrastructură critică europeană” sau „ICE” înseamnă o infrastructură critică localizată în statele membre, a cărei perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ asupra a cel puțin două state membre. Importanța impactului se evaluează din perspectiva criteriilor intersec toriale. Aceasta include efectele ce rezultă din relațiile inter sectoriale de dependență de alte tipuri de infrastructuri;
- „analiză de risc” înseamnă analizarea scenariilor de amenințări semnificative, pentru a evalua vulnerabilitatea și impactul potențial al perturbării sau al distrugerii infras tructurii critice;
- „proprietari/operatori de ICE” înseamnă acele entități respon sabile cu investițiile într-un anumit element, sistem sau componentă a acestuia, desemnat ca ICE prin prezenta directivă, și/sau cu operarea curentă a acestora.
ICE sînt cele din imaginea de mai jos
noiembrie 2010 – se publică ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 98 din 3 noiembrie 2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice (completă printr-o lege inclusiv în 2023).
Ordonanța noastră preia definițiile din Directivă adăugînd însă un element nou și anume ICN:
a) infrastructură critică naţională, denumită în continuare ICN un element, un sistem sau o componentă a acestuia, aflat pe teritoriul naţional, care este esenţial pentru menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii, a sănătăţii, siguranţei, securităţii, bunăstării sociale ori economice a persoanelor şi a cărui perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel naţional ca urmare a incapacităţii de a menţine respectivele funcţii;
Responsabilitatea pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor necesare implementării ordonanţei a revevenit Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin Centrul de coordonare a PIC.
În Anexa 1 sînt enumerate și sectoarele și subsectoarele
Anexa 3 a acestei OG prezintă și PROCEDURA privind planul de securitate pentru operator
”1. Prin planul de securitate pentru operator vor fi identificate elementele de infrastructură critică naţională/infrastructură critică europeană (ICN/ICE) şi soluţiile de securitate existente sau care sunt puse în aplicare pentru protecţia acestora.
2. Procedura privind planul de securitate pentru operator al ICN/ICE va acoperi cel puţin următoarele aspecte:
a) identificarea elementelor importante;
b) efectuarea unei analize de risc bazate pe scenarii de ameninţări majore, pe punctele vulnerabile ale fiecărui element şi pe impactul potenţial;
c) identificarea, selectarea şi stabilirea priorităţilor în ceea ce priveşte contramăsurile şi procedurile, făcându-se distincţie între măsurile permanente de securitate, care identifică investiţiile de securitate indispensabile şi mijloacele care sunt relevante pentru utilizarea în orice situaţie. În acest capitol vor fi incluse informaţii referitoare la măsuri de ordin general, cum sunt măsurile tehnice – inclusiv instalarea de mijloace de detectare, de control al accesului, de protecţie şi de prevenire -, măsuri organizatorice – inclusiv proceduri pentru gestionarea alertelor şi a crizelor -, măsuri de control şi verificare, comunicare, sensibilizare şi formare, măsuri de securitate graduale, care pot fi activate în funcţie de diferitele niveluri ale riscurilor şi ameninţărilor, precum şi măsuri în domeniul securităţii sistemelor de informaţii.”
august 2011 – este adoptat ORDINUL nr. 965 din 1 august 2011privind aprobarea Listei criteriilor şi pragurilor critice pentru desemnarea infrastructurilor critice aferente sectorului sănătate…
„Articolul 1.Se aprobă Lista criteriilor şi pragurilor critice pentru desemnarea infrastructurilor critice aferente sectorului sănătate prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.────────Notă *) Anexa nu se publică, fiind informaţie clasificată.„
ianuarie 2019 – este adoptată HOTĂRÂRE nr. 35 din 30 ianuarie 2019 pentru desemnarea autorităților publice responsabile în domeniul protecției infrastructurilor critice naționale și europene
Lista autorităților publice responsabile în sectoarele de infrastructuri critice naționale (ICN)
| Nr. crt. | Autoritatea publică responsabilă | Sectorul |
| 1. | Secretariatul General al GuvernuluiMinisterul Energiei | Energetic |
| 2. | Ministerul Cercetării, Inovării și DigitalizăriiServiciul de Telecomunicații SpecialeServiciul de Informații ExterneServiciul Român de Informații | Tehnologia informației și comunicațiilor |
| 3. | Ministerul SănătățiiMinisterul Mediului, Apelor și Pădurilor | Apă, păduri și mediu |
| 4. | Ministerul Agriculturii și Dezvoltării RuraleAutoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța AlimentelorMinisterul Sănătății | Alimentație și agricultură |
| 5. | Ministerul Sănătății Ministerul Apărării Naționale | Sănătate |
| 6. | Secretariatul General al GuvernuluiMinisterul Apărării NaționaleMinisterul Afacerilor InterneMinisterul Economiei, Antreprenoriatului și TurismuluiMinisterul JustițieiServiciul Român de InformațiiServiciul de Informații ExterneServiciul de Telecomunicații SpecialeServiciul de Protecție și Pază | Securitate națională |
| 7. | Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației | Administrație |
| 8. | Ministerul Transporturilor și Infrastructurii | Transporturi |
| 9. | Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și TurismuluiMinisterul Energiei | Industrie |
| 10. | Agenția Spațială RomânăMinisterul Cercetării, Inovării și DigitalizăriiMinisterul Educației | Spațiu și cercetare |
| 11. | Ministerul FinanțelorBanca Națională a României | Financiar-bancar |
| 12. | Ministerul Culturii | Cultură și patrimoniu cultural național |
1.2. Lista autorităților publice responsabile în sectoarele de infrastructuri critice europene (ICE)
| Nr. crt. | Autoritatea publică responsabilă | Sectorul |
| 1. | Secretariatul General al GuvernuluiMinisterul Energiei | I. Energetic |
| 2. | Ministerul Transporturilor și Infrastructurii | II. Transporturi |
august 2018 – LEGEA nr. 225 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice
Se actualizează două subsectoare…
La anexa nr. 1, punctul 1.1 se modifică și va avea următorul cuprins: 1.1. Lista sectoarelor ICN
| Nr. crt. | Sectorul | Subsectoare |
| 1. | Energetic | 1.1. Energie electrică, inclusiv nuclear-electrică – capacități și instalații pentru producere, depozitare/stocare, rețele de distribuție și transport 1.2. Petrol și derivate petroliere – capacități și instalații pentru extracție/producție, rafinare, tratare, depozitare/stocare, distribuție și transport prin conducte, terminale 1.3. Gaze naturale și derivate din gaze naturale – capacități și instalații pentru extracție/producție, rafinare, tratare, depozitare/stocare, distribuție și transport prin conducte, terminale 1.4. Resurse minerale |
| 2. | Tehnologia informației și comunicațiilor | 2.1. Sistemele, rețelele și serviciile de comunicații electronice 2.2. Sisteme de prelucrare, procesare și stocare a datelor, inclusiv a serviciilor publice electronice 2.3. Infrastructuri de securitate informatică 2.4. Sistemele și rețelele de comunicații pentru cifrul de stat 2.5. Infrastructuri de emisie radio-tv 2.6. Servicii poștale la nivel național |
| 3. | Apă, păduri și mediu | 3.1. Furnizarea de apă potabilă și canalizare 3.2. Controlul calitativ și cantitativ al apei 3.3. Protecția mediului înconjurător 3.4. Protecția fondului forestier și cinegetic |
| 4. | Alimentație și agricultură | 4.1. Producția și furnizarea de hrană, asigurarea securității și siguranței alimentelor |
| 5. | Sănătate | 5.1. Asistența medicală și spitalicească 5.2. Medicamente, seruri, vaccinuri, produse farmaceutice 5.3. Biolaboratoare și bioagenți 5.4. Servicii de urgență medicală și transport sanitar |
| 6. | Securitate națională | 6.1. Apărarea țării, ordinea publică și siguranță națională 6.2. Frontiere, migrație și azil 6.3. Industria națională de securitate, capacități și instalații de producție și depozitare 6.4. Situații de urgență 6.5. Justiție și penitenciare |
| 7. | Administrație | 7.1. Administrația publică |
| 8. | Transporturi | 8.1. Transportul rutier 8.2. Transportul feroviar 8.3. Transportul aerian 8.4. Transportul naval |
| 9. | Industrie | 9.1. Producția, procesarea, depozitarea și utilizarea substanțelor chimice și materialelor nucleare și radioactive 9.2. Conductele de produse/substanțe chimice periculoase |
| 10. | Spațiu și cercetare | 10.1. Spațiul cosmic 10.2. Cercetare |
| 11. | Financiar-bancar | 11.1. Taxe și impozite 11.2. Asigurări 11.3. Bănci 11.4. Bursa de valori 11.5. Trezorerie și sisteme de plăți |
| 12. | Cultură și patrimoniu cultural național | 12.1. Instituții publice de cultură 12.2. Protejarea patrimoniului cultural național |
ADRIAN B. MUNTEANU 