A trecut cred, un an de cînd mă agitam pe marginea greşelilor din fosta Lege 260/2007, cea cu facturarea electronică Chiar dacă nu se abroga, ar fi fost dificil de pus în practică . Acum vreau să explic mult mai simplu cum stau lucrurile.
În orice misiune de audit, aşa după cum este impusă de actele normative autohtone, există trei actori.
În primul rind este auditorul, cel care investighează.
În al doilea rind este vorba de auditat şi de subiectul supus auditării.
În al treilea rind este clientul, statul. În documentele ISACA aceste aspect sînt foarte bine definite în cadrul “audit roles” vs. “non audit roles”.
Auditor | Persoana competentă (CISA), autorizată să realizeze misiunea de audit |
Auditat | Organizaţia şi angajaţii acesteia, suspusă auditului |
Client | Persoană, organizaţia care cere realizarea auditului. În cazul României, de cele mai multe ori statul. Cînd auditul este cerut din interiorul organizaţiei, clientul se identifică automat cu auditatul |
În concluzie, SCOPUL unui audit este stabilit de client/auditat.