Rîndurile de mai jos au la bază întîlnirea de ieri dintre actori implicaţi în auditul sistemelor tip internet banking. Eu nu am participat.  Premisa de la care pornesc aceste rînduri este simplă: ştiu că mulţi spun că în România “lucrurile stau/merg/funcţionează altfel decît în afară”. Dar cine ne obligă să acceptăm aceste situaţii?

Despre etică, judecată profesională şi grija pe care trebuie să o ai în calitate de auditor face vorbire ISACA în mai multe documente. De exemplu

Due Professional Care.

Fără a avea pretenţia unei definiţii academice, etica se referă la un set de standarde ce oferă o bază pentru comportamentul uman. Ce este bine şi ce este rău. Dar nu doar pentru tine! Etica sprijină respectarea, aderarea la valori morale şi standarde pentru individ şi relaţiile sale cu alţii/societate. Sau organisme profesionale.

Etica, inclusiv cea profesională, este exprimată sub formă de drepturi, obligaţii, responsabilităţi, corectitudine, justiţiei (nu neapărat în sens juridic).

Eşti CISA.

Care sînt a aşteptările normale pentru un comportament bun sau rău? Ce este, din punct punct de vedere moral, bine sau rău? Care sunt obligaţiile persoanelor implicate? Cum se rezolvă dilema etică: loialitate faţă de companie vs. loialitate faţă de codul etic la care ai aderat? Ce ai face dacă ţi se cere să faci ceva care încalcă propriul tău cod moral?

Din punctul meu de vedere, raţionamentul/judecata profesional(ă) este atributul cel mai important care diferentiaza profesioniştii de nonprofesionişti!
Profesioniştii conştientizeză incertitudinea, complexitatea, instabilitate şi unicitatea care înconjoară multe dintre problemele care sînt abordate în practică!

Care este diferenţa dintre o eroare de judecată şi neglijenţa clară -  decizia are la bază luarea în considerare a tuturor faptelor?

“Serve in the interest of stakeholders in a lawful and honest manner, while maintaining high standards of conduct and character, and not engage in acts discreditable to the profession.”

Care este legătura cu Mioriţa? Am impresia că, la fel ca în Mioriţa, deşi lucrurile se ştiu, se acceptă!