Săptămâna trecută, o ştire:
Seismic Absurdity Experts Lambaste Italian Earthquake Ruling;
L’Aquila quake: Italy scientists guilty of manslaughter:
„Six Italian scientists and an ex-government official have been sentenced to six years in prison over the 2009 deadly earthquake in L’Aquila.”
Cele mai vechi informaţii despre cutremurele din zona Parkfield/San Andreas, California datează din anul 1857. Seismologii americani cercetază această zona începând cu anul 1985. Tot lumea academică este cea care afirmă că fenomene de acest tip nu pot fi prognozate! (Predicting the Unpredictable: The Tumultuous Science of Earthquake Prediction, de Susan Hough).
Dacă în cazul altor evenimente încă se mai duc dezbateri aprinse, în cazul cutremurelor lumea ştiinţifică este în acord total: impredictibilul rămâne impredictibil!
Să trecem la …ISO 27005: 2011 – Information technology — Security techniques — Information security risk management, mai exact la Anexa E – (informative) Information security risk assessment approaches …Nu mai insist asupra egalităţii dintre „likelihood” şi „probability”…
Când se prezintă „metodele calitative” se atrage atenţia că:
„The following examples use numbers to describe qualitative assessments. Users of these methods should be aware that it might be invalid to perform further mathematical operations using the numbers that are qualitative results produced by qualitative risk assessment methods.”
Spus altfel: folosim „numere”, dar acele „numere” sunt determinate în mod subiectiv! Atunci să trecem la „metodele cantitative”. Cu riscul de a plictisi: oricâtă informaţie statistică am avea la dispoziţie, vom atinge o limită a modelului. „Eşantionul” pe care ne fundamentăm analiza face parte dintr-o populaţie mai mare decât cea pe care o considerăm reprezentativă (pe care am colectat-o şi o folosim)!
Sar de la una la alta. Dacă nişte seismologi au fost condamnaţi pentru că nu au „prognozat” lucruri impredictibile, cei care au făcut „stress test” unor bănci iar acestea au dat faliment la scurt timp (Dexia, de exemplu), ce consecinţe ar trebui să suporte?
ADRIAN B. MUNTEANU 
Parerea mea este ca ar trebui luate in considerare si amenintarile improbabile (sau putin probabile) dar posibile, cum ar fi dezastrele naturale
Si, in functie de o prioritizare a efectelor posibile in urma unor incidente majore, se identifica masuri de micsorare a acestora.
Cu alte cuvinte, sarim peste numere (sau doar ne “ajutam” de ele) si ne bazam pe experienta pentru reducerea riscurilor subiectiv alese. Sigur, vorbesc in contextul ISO27000 si de ceea ce inseamna riscuri din acest punct de vedere…
Ce nu inteleg eu din cazul din Italia: de ce exista 7 oameni care isi permit sa faca pronosticuri despre miscarea tectonica relativ la un cutremur de 6.3grade (destul de micut, totusi) si de ce nu sunt impuse standarde de constructie pentru cladiri care sa forteze constructorii la constructii solide, si nu castele de nisip?
Adrian
ApreciazăApreciază
Adrian,
Mulţumesc pentru comentariu.
Dacă (indiferent de calea prin care ai ajuns) identifici un risc, altfel spus conştientizezi că ceva rău se poate întâmpla, ce importanţă are probabilitatea de apariţie? Şi consecinţa este tot…probabilă. (sper că aici am răspuns la „neînţelegerea” ta..)
Indiferent de cantitatea de informaţie statistică pe care o vom folosi, modele cantitative la care face apel teoria din domeniul securităţii informaţiior, omit două lucruri: discutăm de riscuri percepute şi ca efect „cultura” evaluatorului îşi pune amprenta pe evaluare.
În opinia mea, managementul riscurilor trebuie să fie mai puţin analitic/matematizat şi mai mult contextualizat/pluralist în judecată. Regulile de predictabilitate statistică nu trebuie aplicate în orice domeniu.
ApreciazăApreciază
Va cunosc parerea despre implicatiile pur matematice in evaluarea riscurilor, si sunt de aceeasi parere…
Poate cel mai corect aplicat management al riscurilor porneste de la evaluarea calitativa a unui risc si apoi merge in urma, pentru justificari matematice, la probabilitati,impact, samd
Oricum, inteleg ca masura inchiderii celor 7 din Italia nu este definita, si nu cred ca va fi vreodata pusa in aplicare… mai degraba ar trebui inchisi leguitorii care nu au impus un standard de constructie mai inalt
Adrian
ApreciazăApreciază
Cine se arde cu ciorba sufla si-n iaurt.
„the effect of uncertainty on objectives” – ce zici de abordarea asta ?
…long time no see.
ApreciazăApreciază
Mă bucur să te „revăd” Dane!!!
“the effect of uncertainty on objectives”….asta ar însemna să vedem atât efectele pozitive cât şi pe cele negative! Dar incertitudinea este rezultatul cunoaşterii limitate pe care o avem asupra lumii. Am scris ceva legat de subiect: https://adimunteanu.wordpress.com/2010/11/16/incetitudine-%C8%99i-ncredere-nu-exista-riscuri-vs-nu-am-perceput-riscuri/.
Nu cred că orice risc poate fi măsurat! Poate fi conştientizat, dar nu poate fi măsurat!
ApreciazăApreciază
S-ar putea ca acest caz sa duca si la un rezultat neasteptat: daca un om de stiinta poate fi condamnat pentru ca isi expune studiile… cum ar fi ca de acum inainte nici unul dintre acestia sa nu mai expuna public idei, teorii, studii, samd?
Un fel de science media blackout sau silenzio stampa…
ApreciazăApreciază