„Guvernarea asigură că sînt evaluate nevoile beneficiarilor, condiţiile şi opţiunile, cu scopul de a identifica obiective echilibrate, asumate şi care pot fi atinse; stabilirea priorităţilor şi luarea deciziilor; monitorizarea performanţei şi conformitatea cu direcţiile şi obiectivele asumate” – COBIT5

Scurtă introducere (Literature review)

În iunie 2009, MCSI publică documentul „eRomania„. În acest document se spune:

„Furnizarea serviciilor guvernamentale şi administrative de calitate pentru cetăţeni, firme şi utilizatori din administraţia centrală sau locală, îmbunătăţirea eficienţei sectorului public, reducerea costurilor, simplificarea operaţiunilor, creşterea consistentă a numărului de utilizatori reprezintă scopurile principale ale strategiei şi programului de acţiuni, sistemul de e-guvernare fiind pilonul principal al societăţii informaţionale şi unul dintre pilonii principali ai societăţii bazate pe cunoaştere.”

„Până la sfârşitul anului 2013, cetăţenii, firmele şi administraţia centrală şi locală, vor beneficia în permanenţă de un set definit de servicii e-Guvernare, puse în practică în conformitate cu standarde clare, la un nivel maxim de calitate şi de siguranţă, fiind asigurat un ritm adecvat de creştere a numărului de utilizatori, sustenabilitatea serviciilor, actualizarea acestora. (…) Până la sfârşitul anului 2010 va fi finalizată implementarea întregului grup de servicii de bază care fac parte din eRomania, simultan fiind construit cadrul de dezvoltare sustenabilă a programului”

În aprilie 2010 puteam citi că „Suma de 500 milioane euro pentru eRomania nu mi se pare deloc mare, pentru ca beneficiile sunt imense” Costel Todor, vicepresedinte Siveco Romania (Sursa). Cât costă eRomânia aflăm din acelaşi articol:

„Prima licitatie, eRomania1, proiect pentru care a fost alocata o suma estimata de 42,1 milioane lei (fara TVA) presupune crearea unui sistem format dintr-un portal eRomania care sa integreze alte 13 subsisteme de tip portal cu diverse servicii, respectiv: «e-Justitie », « e-Agricultura », « e-Mediu », « e-Transport », « e-IMM-uri », « e-Functionari Publici », « e-Turism », « e-Cultura », « e-Statistica », « e-Educatie », « e-Cetatean », « e-Asociere », « e-Sanatate ». Licitatia a fost castigata de un consortiu format din firmele Sysware, Totalsoft, Provision, Star Storage, Softwin si Teamnet. A doua licitatie, eRomania2, in valoare tot de circa 10 milioane euro a fost castigata de Omnilogic, vizand crearea unui portal cu informatii despre toate localitatile din Romania.”

Spre sfîrştul anului 2012 Bogdan Manolea oferă cifrele exacte cu privire la sumele cheltuite cu acest proiect (eRomania2): 8 milioane de euro, rezultate…mai puţine. În răspunsul primit de Bogdan, se spune:

„De la momentul evaluării și până în prezent, s-a lucrat activ la dezvoltarea portalului eRomânia. Proiectul urmează a fi transformat într-un portal care să permită interoperabilitatea datelor deținute de diverse autorități gestionare de informați, interactivitate cu publicul utilizator și generare de conținut informațional.„

Astăzi http://www.romania.gov.ro nu poate fi accesat. Putem însă beneficia de serviciile puse la dispoziţie de www.e-guvernare.ro.…. Din secţiunea Arii protejate   Vizitatorul va fi redirecţionat către http://www.pronatura.ro de unde poate afla că „Dintre cele 26 (de) pagini testate pe site în ultimele 90 de zile, am constatat că 23 (de) pagini au dus la descărcarea şi instalarea de software dăunător fără consimţământul utilizatorului.”

„Institutiile publice ( conform HG 538/2004 si Anexa 1 din HG 1085/2003 ) care trebuie sa foloseasca Sistemul Electronic National au posibilitatea de a posta în format electronic formularele administrative la adresa https://adminfa.formulare.e-guvernare.ro.” Cu această ocazie putem afla că ” adminfa.formulare.e-guvernare.ro folosește un certificat de securitate incorect. Certificatul nu este de încredere pentru că autorizarea emitentului a expirat. Certificatul a expirat pe 07.04.2011 15:44.”

Pe 18 octombrie 2012, în cadrul Galei Premiilor de Excelență Administratie.ro, a avut loc lansarea proiectului G-Cloud, alternativa la furnizarea serviciilor de e-Guvernare, soluție propusă de parteneriatul NEC Corporation și TeamNet International:

„G-Cloud reprezintă de fapt viitorul, pentru că vine cu o soluție oferită de un parteneriat între două companii, dintre care una românească, pentru lucruri care există în Occident de mai mulți ani, lucruri foarte practice, lansate de giganți precum Google sau Microsoft, și, totodată, G-Cloud este o transpunere în realitatea românească a viitorului” , a spus Eduard Lovin, Director Executiv – Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. (Sursa).

Pe lîngă Centrul Naţional de Supercomputing, înfiinţat în 2010, avem şi proiecte:  Pregatirea sistemului national de e-Administratie in Romania este implementat de Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI) in perioada iulie 2012– iulie 2014, si cofinantat din “Fondul Social European” prin Programul Operational “Dezvoltarea Capacitatii Administrative”. Obiectivul general al proiectului este pregatirea conditiilor necesare pentru trecerea la sistemul national de e-Administratie in vederea crearii unei administratii publice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio-economic al societatii romanesti.

Avem şi ecomunitate: „o viziune multisectorială, a cărei miză este, de fapt, ştiinţa cu care grupurile de beneficiari vor şti să obţină informaţia, s-o folosească inteligent şi să producă, mai departe, cunoaştere pe care s-o transforme în profit.”

“Noi am intors eRomânia cu faţa spre cetăţean, spre nevoile acestuia înţelegând foarte bine care ar fi dezideratul unui şomer, al unei casnice, al unui antreprenor. Mizăm pe această reacţie a utilizatorilor de toate mecanismele şi instrumentele pe care ni le pune la dispoziţie WEB 2.0 şi pe o interacţiune care să dovedească o participare a cetăţeanului la actul de guvernare”– Diana Voicu, director în cadrul Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii informaţionale.

Pentru 1,2 milioane euro Ministerul Economiei a dezvoltat un portal care „oferă întreprinderilor mici si mijlocii din Romania informații, îndrumări şi mijloace moderne de interacțiune cu administrația publică. Totul intr-un singur loc!” (Sursa)

Aproape 6 miliarde de euro în 20 de ani. Saga continuă (Sursa1, Sursa2). Bani pentru citostatice nu sînt…..

Cetăţeanul Gheorghe şi interoperabilitatea sistemelor

În data de 19.02.2013 cetăţeanul Gheorghe primeşte prin poştă un plic ce conţinea un „Proces verbal de constatare a contravenţiei”, datat 11.02.2013. Cetăţeanul circulase, în date de 23.12.2012, pe un drum naţional, fără a deţine rovinetă valabilă. Procesul verbal menţionează că

„În cazul în care contravenientul achită amenda în termen de cel mult 48 de ore de la data comunicării prezentului PVCC şi a înştiinţării de plată, poate achita numai jumătate din minimul amenzii (…)”

De aici începe povestea.

Cetăţeanul Gheorghe se duce la BCR şi plăteşte, conform instrucţiunilor din PVCC, o anumită sumă în numerar (jumătate din cuantumull amenzii), în contul DRDP. La bancă nu i se cere nici un document justificativ cu excepţia datelor personale şi a numărului şi datei procesului verbal. Ordinul de încasare emis de bancă conţine datele de identificare ale cetăţeanului Gheorghe (inclusiv CNP) şi la explicaţii numărul PVCC.

A doua oprire este la Trezorerie. Aici i se spune că nu poate plăti jumătate din sumă dacă nu dovedeşte că se încadrează în cele 48 de ore! Gheorghe este din start un evazionist, un hoţ, unul care vrea să tragă statul în piept. Dovada pe care trebuie să o aducă: plicul în care a fost transmis PVCC. Gheorghe se duce acasă după plic şi revine la Trezorerie. De astă dată i se spune că trebuia să aducă şi copii după PVCC şi …plic! În final, lui Gheorghe i se încasează cei 12,5 lei. Gheorghe a învăţat cu această ocazie că, în România, plicul este document justificativ.

Statul are voie să întocmească un PVCC în mai mult de 30 de zile, să îl livreze în mai mult de 7 zile. Gheorghe în schimb, are dreptul doar la 48 de ore!

Pe Chitanţa de încasare emisă de Trezorerie sunt înscrise datele de identificare ale lui Gheorghe (inclusiv CNP) iar la explicaţii numărul procesului verbal. Gheorghe nu foloseşte internet bankingul pentru astfel de plăţi pentru că, din experienţe anterioare, statul are nevoie de ştampila băncii pe documentele de plată!

Plata fiind rezolvată, Gheorghe trebuie să facă acum copii după PVCC şi documentele de plată şi să le transmită în termen de 15 zile către CESTRIN Bucureşti – Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică („Contravenientul are obligaţia să trimită la unitatea emitentă„).

Cetăţeanul Gheorghe şi teoria

PVCC primit de Gheorghe în plic, are o menţiune:

„Acest document a fost generat şi semnat electronic conform prevederilor legii 455/2001 şi a HG 1259/2001 de către XX cu certificatul numărul XXXXX din data de XXXX emis de Certsign SA…”.

Gheorghe ştie din Legea 455 că :

„semnatura electronica extinsa reprezinta acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este legata in mod unic de semnatar;
b) asigura identificarea semnatarului;
c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
d) este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila”).

Gheorghe nu a primit în plic un document electronic, „date în formă electronică” ci o foaie A4. Un document pe suport hîrtie nu poate fi semnat electronic. Gheorghe este înţelegător şi acceptă că astfel de discuţii pot fi considerate de fineţe chiar dacă în fapt e vorba de aplicarea legii.

Happy end mioritic

Cetăţeanul Gheorghe a plătit ce a avut de plătit. Şi-a făcut datoria faţă de statul roman. Gheorghe are însă alte „dureri”: trebuie să dovedească unei instituţii a statului că a plătit o sumă de bani unei alte instituţii a statului! Gheorghe se întreabă de ce nu pot cele două instituţii să facă acest lucru? La ce foloseşte atunci CNP şi numărul procesului verbal?

La ce bun folosirea semnăturii electronice de către CESTRIN dacă întreaga comunicare se face pe suport hîrtie? El cum ar putea oare să beneficieze de avantajul semnăturii electronice în acest caz?

La ce bun miliardele cheltuite pe „sisteme integrate” şi „portaluri”? Curtea de Conturi la ce concluzii a ajuns?

„Conceptul de Societate Informaţională este unul foarte generos, care acoperă practic toate sectoarele Programului de Guvernare. Scopul de bază este crearea unei societăţi care să includă accesul tuturor cetăţenilor, prin creşterea capacităţii de utilizare a serviciilor societăţii informaţionale, reformarea modelelor operaţionale la nivelul administraţiilor publice şi creşterea eficienţei operaţionale prin utilizarea adecvată a tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale, respectiv creşterea competitivităţii la nivelul mediului de afaceri prin utilizarea avansată a TIC” – eRomania, 2009